Un demers jurnalistic oficial, semnat de site-ul nostru, a fost înaintat conducerii Curții de Apel București și Inspecției Judiciare, prin care se solicită verificări și clarificări cu privire la aparența de imparțialitate a completurilor care au judecat contestațiile în dosarul instrumentat de DIICOT pe numele lui Călin Georgescu.
Cazul Călin Georgescu continuă să genereze dezbateri intense nu doar pe scena publică, ci și în sfera juridică, pe fondul unei situații cel puțin neobișnuite în practica instanțelor din România: o opoziție sistematică între soluțiile pronunțate de judecătorii de fond din două tribunale diferite și deciziile luate, în ultimă instanță, la nivelul Curții de Apel București (CAB).
Două tribunale, aceeași viziune: măsuri preventive mai blânde
Pe parcursul derulării procedurilor judiciare, magistrați cu experiență din cadrul a două instanțe distincte – Tribunalul București (în faza de urmărire penală) și Tribunalul Ilfov (în procedura de cameră preliminară) – au analizat probele din dosar și au ajuns la concluzii similare.
Atât judecătorii de la Tribunalul București (care au dispus inițial măsura controlului judiciar și ulterior pe cea a arestului la domiciliu), cât și magistrații de la Tribunalul Ilfov (care au decis, la rândul lor, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu) au apreciat că cercetarea și judecata se pot desfășura în bune condiții fără privarea de libertate în regim de penitenciar.
Blocajul de la Curtea de Apel și standardele europene privind imparțialitatea
În contrast evident cu evaluările profesioniste ale judecătorilor din cele două tribunale arondate, completurile de la nivelul Curții de Apel București au admis în mod repetat contestațiile procurorilor DIICOT, menținând de fiecare dată măsura extremă a arestării preventive.
Această discrepanță majoră de viziune juridică asupra aceluiași set de probe a ridicat în spațiul public suspiciuni legitime cu privire la o posibilă lipsă de echidistanță față de poziția parchetului.
În petiția înaintată instituțiilor judiciare este invocat inclusiv principiul consacrat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căruia într-o societate democratică nu este suficient ca justiția să se facă, ci trebuie să se și vadă că se face în mod imparțial („justice must not only be done, it must also be seen to be done”).
Ce solicită demersul jurnalistic
În baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și a Ordonanței nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, demersul adresat Curții de Apel București și Inspecției Judiciare solicită:
-
- Verificări administrative cu privire la respectarea rigorilor de repartizare aleatorie a dosarelor și a standardelor de imparțialitate în cazul completurilor care au soluționat contestațiile din această cauză;
- Un punct de vedere oficial din partea Biroului de Informare și Relații Publice (BIRP) al Curții de Apel București privind motivele generale de drept care explică această divergență radicală de jurisprudență între tribunale și instanța superioară.
Site-ul nostru va publica integral răspunsurile oficiale ale reprezentanților sistemului judiciar imediat ce acestea vor fi comunicate, în termenul prevăzut de lege.

Recent Comments