O delegație la nivel înalt a Comisiei de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei, a desfășurat o serie de întrevederi oficiale cu reprezentanți ai principalelor instituții ale statului român, în contextul marcării a 35 de ani de cooperare între România și Comisie. Vizita are loc în ajunul celei de-a doua ediții a Forumului privind statul de drept, organizat la București în perioada 20–21 octombrie 2026.

Delegația este condusă de președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, și îi include pe vicepreședintele Eirik Holmøyvik, precum și pe membrii Iain Cameron și Laura-Iuliana Scântei. Din delegație fac parte și Simona Granata-Menghini, directoare și secretară a Comisiei, și Tone Sørfonn Moe, reprezentantă a Secretariatului.

În cadrul vizitei, reprezentanții Comisiei au avut întâlniri cu președintele României, prim-ministrul interimar, președintele Senatului și o parte dintre membrii acestei camere, președintele Camerei Deputaților și unii parlamentari, precum și cu președintele și mai mulți judecători ai Curții Constituționale a României.

O colaborare începută în 1991

Relația dintre România și Comisia de la Veneția a început înainte ca țara noastră să devină oficial membră a organismului, în 1994. Primele contribuții importante datează din 1991, când experții Comisiei au formulat recomandări privind proiectul Constituției României, prin intermediul a două rapoarte individuale.

Analizele au vizat trei elemente esențiale pentru consolidarea arhitecturii democratice a statului: prioritatea tratatelor internaționale privind drepturile omului, înființarea Curții Constituționale și constituirea Consiliului Superior al Magistraturii.

De atunci, cooperarea a continuat prin opinii și recomandări referitoare la unele dintre cele mai importante probleme ale democrației constituționale. În cadrul întrevederilor de la București, delegația Comisiei de la Veneția și-a reafirmat angajamentul de a continua și aprofunda acest parteneriat, în sprijinul democrației, drepturilor omului și statului de drept.

Forum dedicat statului de drept

Delegația va participa la cea de-a doua ediție a Forumului privind statul de drept, organizat la București. Președinta Comisiei de la Veneția, Marta Cartabia, va susține discursul principal al evenimentului și va prezenta traducerea în limba română a Listei de verificare actualizate privind statul de drept (Updated Rule of Law Checklist).

Documentul oferă un cadru de referință pentru evaluarea respectării principiilor statului de drept, într-un context în care independența justiției, protecția drepturilor fundamentale și funcționarea instituțiilor democratice rămân teme centrale pentru statele europene.

Forumul este organizat în comun de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, Programul pentru statul de drept în Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer, Facultatea de Drept a Universității din București, Reprezentanța Comisiei Europene în România și Centrul pentru Analiză Strategică.

Organizarea conferinței face parte din activitățile de cooperare ale Consiliului Europei finanțate prin Granturile SEE și Norvegiene.

Marcarea celor 35 de ani de cooperare evidențiază rolul dialogului dintre instituțiile române și organismele europene în dezvoltarea cadrului constituțional și consolidarea statului de drept, precum și importanța continuării acestui parteneriat în anii următori.

Comisia de la Veneția s-a implicat în cazul lui Călin Georgescu. Pentru a înțelege rolul său, trebuie făcută distincția între anularea alegerilor prezidențiale din 2024, deciziile Curții Constituționale a României (CCR) și recomandările europene privind modul în care trebuie organizate alegerile.

A analizat anularea alegerilor din 6 decembrie 2024

După ce CCR a anulat întregul proces electoral prezidențial, în urma primului tur câștigat de Călin Georgescu, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a solicitat Comisiei de la Veneția să analizeze în ce condiții pot fi invalidate alegerile de către curțile constituționale.

Comisia a publicat un raport urgent la 27 ianuarie 2025, aprobat în sesiunea plenară din 14–15 martie 2025.

Important: Comisia a precizat că nu îi revine să stabilească faptele concrete din cazul României sau să reevalueze decizia CCR. Analiza sa a vizat standardele juridice generale aplicabile în asemenea situații.

Ce a recomandat Comisia de la Veneția?

Raportul a stabilit principii relevante pentru situația creată după scrutinul din noiembrie 2024:

  • Anularea alegerilor trebuie să fie o măsură excepțională, aplicată în condiții clar definite de lege.

  • Decizia trebuie să aibă o fundamentare juridică solidă, bazată pe nereguli suficient de grave pentru a afecta rezultatul sau integritatea procesului electoral.

  • Transparența și motivarea deciziei sunt esențiale, astfel încât publicul să poată înțelege motivele intervenției instanței.

  • Dreptul alegătorilor la alegeri libere trebuie protejat, inclusiv atunci când autoritățile constată nereguli electorale.

Aceste principii sunt prezentate în raportul oficial privind anularea rezultatelor alegerilor de către curțile constituționale. Raportul a alimentat dezbaterea europeană despre limitele intervenției instanțelor constituționale în procesele electorale. Totuși, el nu a anulat hotărârea CCR și nici nu a dispus reluarea turului al doilea.

A intervenit Comisia în cazul respingerii candidaturii din 2025?

Aici este importantă o altă distincție. În martie 2025, Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu pentru alegerile prezidențiale reluate, iar CCR a menținut respingerea contestațiilor împotriva acestei decizii.

În argumentația contestației sale, Georgescu a invocat și raportul Comisiei de la Veneția din ianuarie 2025, în legătură cu garanțiile procedurale și dreptul de a fi ales. Însă faptul că raportul a fost invocat într-un dosar nu înseamnă că instituția europeană a susținut candidatura sa sau a decis că aceasta trebuia acceptată.

A dat Comisia dreptate lui Călin Georgescu?

Răspunsul trebuie nuanțat: Comisia a formulat standarde și garanții privind anularea alegerilor, dar nu a pronunțat o hotărâre individuală în favoarea sau împotriva lui Georgescu.

De asemenea, Comisia de la Veneția nu trebuie confundată cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Aceasta din urmă a examinat separat cererea lui Georgescu privind anularea alegerilor. În ianuarie 2025, CEDO a refuzat să dispună măsuri provizorii, iar la 6 martie 2025 a declarat inadmisibilă cererea sa. Curtea a precizat că nu a judecat fondul legalității anulării alegerillor

 

În concluzie: implicarea Comisiei de la Veneția a fost una juridică și instituțională. Ea a analizat regulile europene aplicabile anulării alegerilor, într-un context declanșat de cazul românesc, fără să se pronunțe direct asupra vinovăției lui Călin Georgescu, asupra validității concrete a probelor prezentate de autorități sau asupra dreptului său individual de a candida.