Numărul opțiunilor de tratament pentru pacienții diagnosticați cu cancer a crescut semnificativ în ultimii ani, lucru care poate fi observat în rezultatele tot mai îmbucurătoare ale terapiilor și în calitatea vieții de care se pot bucura beneficiarii. Unul dintre tratamentele care s-au dovedit a fi cele mai eficiente până acum este transplantul de celule stem hematopoietice, care poate fi de două tipuri: autotransplant (transplantul propriilor celule stem) și alotransplant.(transplantul de la donator).


Medicul va discuta cu pacientul, pentru a alege împreună cel mai potrivit tip de terapie.
Procedura este utilizată în special după ce pacientul a trecut prin sesiuni de chimioterapie, proceduri care distrug, de regulă, un mare procent de celule stem hematopoietice din măduva osoasă. Prin transplantul de celule stem hematopoietice se poate înlocui măduva osoasă bolnavă sau distrusă de tratamente agresive (chimioterapie, radioterapie) cu una sănătoasă, care poate produce celule sanguine normale.Transplantul de celule stem este indicat ca tratament pentru mai multe boli, cum ar fi: anemie aplastică severă, leucemie acută, mielom multiplu, siclemie, talasemie majoră, boli imunodeficitare, anemia Fanconi, dereglări metabolice ereditare etc. Ce sunt celulele stem hematopoietice?Celulele stem hematopoietice sunt celule care se găsesc în măduva osoasă și care au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă a sângelui și a sistemului imunitar. Aceste celule sunt responsabile de producerea de leucocite (globule albe), hematii (globule roșii) și trombocite (plachete sanguine), care au roluri esențiale în apărarea organismului de infecții, transportul oxigenului și coagularea sângelui. Celulele stem hematopoietice se pot regenera, diferenția și circula între sânge și măduvă osoasă.
Celulele stem hematopoietice se pot recolta din mai multe surse: măduva osoasă (în sala de operație, sub anestezie generală, prin puncții în crestele iliace), sângele periferic (prin procedura de afereză) sau sângele placentar / cordonul ombilical (la naștere). Fiecare sursă are avantaje și dezavantaje în funcție de cantitatea, calitatea și compatibilitatea celulelor stem hematopoietice obținute. Cea mai folosită sursă pentru recolta de celule stem este sângele periferic (aprox. 100% din toate transplanturile autologe și peste 75% dintre transplanturile alogene cu celule stem hematopoietice).

Ce este măduva osoasă (și cum se diferențiază de măduva din interiorul coloanei vertebrale)?

Măduva osoasă este acel țesut moale, spongios, care se regăsește în interiorul oaselor mari și late ale corpului. Rolul acesteia este unul esențial, deoarece de ea depinde producerea celulelor stem, care dezvoltă ulterior celulele sângelui. Cu alte cuvinte, măduva osoasă, ce conține un număr impresionant de celule stem hematopoietice, aflate în diverse stadii de dezvoltare, reprezintă în jur de 4% din totalul greutății corporale si este indispensabilă pentru supraviețuire. Multă lume consideră că măduva osoasă este, de fapt, măduva spinării din interiorul coloanei vertebrale. Aceasta este o confuzie frecventă, însă cele două sunt complet diferite.
Ce este factorul de creștere?
Factorul de creștere (sau filgrastim) poate fi definit ca o proteină sintetizată, care se comportă exact ca o proteină naturală pe care organismul nostru o produce pentru a stimula măduva să producă leucocitele (globulele albe). Proteina este produsă de corpul nostru în special atunci când ne luptăm cu o infecție, deoarece avem nevoie de mari cantități de globule albe. În paralel, factorul de creștere determină celulele stem hematopoietice să se desprindă de măduvă și să circule în sânge, de unde pot fi recoltate prin procedura de afereză.
Ce presupune autotransplantul (sau transplantul autolog)?
Autotransplantul de celule stem hematopoietice este o procedură terapeutică ce presupune recoltarea de celule stem hematopoietice de la pacient, păstrarea lor în condiții speciale și reinfuzarea lor după un tratament cu doze mari de chimioterapie sau radioterapie. Scopul autotransplantului este de a distruge celulele tumorale reziduale și de a restabili funcția măduvei osoase, care este afectată de tratamentele agresive.
Autotransplantul se folosește în special pentru tratarea unor boli maligne hematologice.

Autotransplantul de celule stem hematopoietice are mai multe etape:
1. Mobilizarea celulelor stem hematopoietice din măduva osoasă în sângele periferic, prin administrarea de factori de creștere sau chimioterapie.
2. Recoltarea celulelor stem hematopoietice din sângele periferic, prin afereză (un procedeu care separă componentele sângelui).
3. Crioprezervarea celulelor stem hematopoietice, adică păstrarea lor la temperaturi foarte scăzute (-196°C), în azot lichid.
4. Condiționarea pacientului, adică pregătirea lui pentru transplant prin administrarea de doze mari de chimioterapie sau radioterapie, care distrug celulele tumorale și suprimă sistemul imunitar.
5. Reinfuzia celulelor stem hematopoietice, adică transfuzia lor în vena pacientului, unde vor migra spre măduva osoasă și vor începe să producă noi celule sanguine.
6. Recuperarea pacientului, care poate dura câteva săptămâni sau luni și care implică monitorizarea atentă a evoluției clinice și biologice a pacientului, administrarea de antibiotice și transfuzii pentru a preveni infecțiile și anemia și tratarea eventualelor complicații.

Autotransplantul de celule stem hematopoietice este o procedură complexă și costisitoare, care necesită o echipă multidisciplinară și o infrastructură adecvată. Avantajele autotransplantului sunt că nu există riscul de respingere a grefei sau de boală grefă-contra-gazdă (o complicație gravă în care celulele donatorului atacă țesuturile pacientului), iar celulele stem hematopoietice pot fi recoltate oricând în cursul bolii. Dezavantajele autotransplantului sunt că nu există efectul grefă-contra-tumoră (un efect benefic în care celulele donatorului recunosc și distrug celulele tumorale), că există riscul de contaminare a grefei cu celule tumorale și că nu toți pacienții sunt eligibili pentru această procedură.
Ce presupune transplantul cu celule stem de la donator (alotransplant / transplant alogen)?
Alotransplantul de celule stem hematopoietice este o procedură terapeutică ce presupune recoltarea de celule stem hematopoietice de la un donator compatibil și transfuzarea lor la un pacient care are nevoie de înlocuirea măduvei osoase bolnave sau distruse. Scopul alotransplantului este de a restabili producția normală de celule sanguine și de a induce un efect grefă-contra-tumoră, adică o reacție imună a celulelor donatorului împotriva celulelor tumorale. Alotransplantul se folosește în special pentru tratarea unor boli maligne hematologice, dar și pentru tratarea unor boli non-maligne, cum ar fi anemia aplastică severă. Alotransplantul de celule stem hematopoietice are mai multe etape:

1. Identificarea unui donator compatibil, care poate fi un membru al familiei (înrudit) sau o persoană necunoscută (neînrudit), înregistrată într-un Registru de donatori voluntari. Compatibilitatea se stabilește prin testarea antigenelor leucocitare umane (HLA), care sunt molecule care determină identitatea imunologică a unei persoane.
2. Recoltarea celulelor stem hematopoietice de la donator, care se poate face prin afereză din sângele periferic (după administrarea de factori de creștere) sau prin puncție osoasă din șold (sub anestezie generală).
3. Condiționarea pacientului, adică pregătirea lui pentru transplant prin administrarea de doze mari de chimioterapie și/sau radioterapie, care distrug celulele tumorale și suprimă sistemul imunitar, pentru a preveni respingerea grefei.
4. Reinfuzia celulelor stem hematopoietice, adică transfuzia lor în vena pacientului, unde vor migra spre măduva osoasă și vor începe să producă noi celule sanguine.
5. Recuperarea pacientului, care poate dura câteva luni sau ani și care implică monitorizarea atentă a evoluției clinice și biologice a pacientului, administrarea de antibiotice și transfuzii pentru a preveni infecțiile și anemia, tratarea eventualelor complicații și administrarea de medicamente imunosupresoare pentru a preveni sau trata boala grefă-contra-gazdă.

Alotransplantul de celule stem hematopoietice este o procedură complexă și riscantă, care necesită o echipă multidisciplinară și o infrastructură adecvată.
Avantajele alotransplantului sunt că poate oferi o șansă de vindecare sau remisiune îndelungată pentru pacienții cu boli incurabile sau refractare la alte tratamente și că poate induce un efect grefă-contra-tumoră.
Dezavantajele alotransplantului sunt că există riscul de respingere a grefei sau de boală grefă-contra-gazdă, că există dificultatea de a găsi un donator compatibil și că nu toți pacienții sunt eligibili pentru această procedură.
Cine poate dona celule stem?
• Orice membru sănătos, din familie, compatibil cu pacientul – cu o limită de vârstă de aproximativ 60 ani.
• Orice persoană sănătoasă, cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, care este înscrisă în Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.
Cum se primesc celulele stem?
Celulele stem sunt administrate pacientului sub forma unei transfuzii, indiferent de metoda prin care au fost donate.

Surse:
www.registru-celule-stem.ro/intrebari-frecvente/
www.janssenwithme.ro/ro-ro/afectiuni/mielomul-multiplu/tratament/optiunide-tratament/optiuni-de-tratament

Mielomul multiplu broșură pentru pacienți

Această broșură vă va oferi câteva explicații clare despre mielomul multiplu, o formă de cancer care afectează măduva osoasă. Materialul va încerca să răspundă la cele mai frecvente întrebări cu privire la această boală.
Ce este mielomul multiplu?
Mielomul multiplu este un tip de cancer al sângelui care afectează plasmocitele. Celulele plasmocitare sau plasmocitele sunt celule care ajută organismul să lupte împotriva infecțiilor producând anticorpi care pot recunoaște și distruge agenții patogeni intrați în organism. În cazul mielomului multiplu, plasmocitele canceroase (maligne) se acumulează în măduva osoasă și înlocuiesc celulele sănătoase. În loc să producă anticorpi utili organismului, aceste celule modificate malign produc o cantitate mare de imunoglobulină ineficientă, numită și proteina M, care se acumulează în sânge și oase, ceea ce duce la complicații specifice. Denumirea de „multiplu” se referă la faptul că, foarte frecvent, acesta se poate dezvolta în mai multe zone sau spații ale măduvei – fie sub forma unei tumori, fie sub forma unor eroziuni osoase. De cele mai multe ori, mielomul multiplu apare acolo unde măduva este activă la un adult: spațiul din interiorul oaselor coloanei vertebrale, ale craniului, pelvisului, cutiei toracice sau în jurul umerilor și șoldurilor.

Cum apare mielomul multiplu?

Trebuie menționat încă de la început că mielomul multiplu nu se manifestă prin apariția unui nodul sau a unei tumori, așa cum o fac alte tipuri de cancere, ci mai degrabă afectează oasele și tulbură producția de celule sanguine sănătoase. Concret, se formează o grupare anormală de celule maligne, care ulterior produce deteriorări, cum ar fi funcționarea anormală a măduvei osoase, reducerea numărului de globule albe din sânge și a trombocitelor și eroziuni ale oaselor care pot produce fracturi la cel mai mic efort.

Ce poate provoca apariția mielomului multiplu?

La fel ca în cazul celorlalte tipuri de cancer, cauza care provoacă mielomul multiplu este încă necunoscută. Totuși, eforturile medicilor din ultimii ani au reușit să ofere informații utile privind factorii implicați în progresia acestei boli. Printre acești factori, pot fi menționați: vârsta (sunt afectate în special persoanele în vârstă), sexul (boala este mai des întâlnită la bărbați), rasa (este frecventă în rândul persoanelor afroamericane) sau antecedentele familiale de cancer.

Care sunt simptomele mielomului multiplu?

  • Din păcate, nu există simptome clare, care să indice faptul că s-a dezvoltat în interiorul organismului această formă de cancer. O treime dintre pacienți pot fi asimptomatici, până în momentul în care boala este descoperită când se efectuează analizele de sânge de rutină. Totuși, cele mai frecvente semne sunt durerile de spate, dureri ale oaselor lungi, ale coastelor, craniului și pelvisului. De regulă, durerea este persistentă și răspunde în mică măsură la calmantele obișnuite. Simptomele mielomului multiplu pot varia de la un pacient la altul și pot fi nespecifice sau absente în stadiile incipiente. Unele dintre simptomele care pot apărea pe măsură ce boala evoluează sunt:
    • Dureri de oase, în special la nivelul pieptului și coloanei vertebrale, care pot fi cauzate de distrugerea țesutului osos sau de fracturi patologice
    • Greață și constipație, cauzate de nivelul crescut de calciu în sânge (hipercalcemie) sau de efectele secundare ale tratamentului
    • Lipsa poftei de mâncare și scădere în greutate, cauzate de anemie, infecții sau efectele secundare ale tratamentului
    • Oboseală și slăbiciune, cauzate de anemie, hipercalcemie sau insuficiență renală
    • Infecții frecvente, cauzate de scăderea imunității provocate de producția de anticorpi ineficienți
    • Sete excesivă și urinare frecventă, cauzate de hipercalcemie sau insuficiență renală
    • Febră și frisoane, cauzate de infecții sau reacții adverse la tratament
    • Dificultăți de respirație, cauzate de anemie, hipervâscozitate sanguină sau compresia măduvei spinării
    • Vânătăi și hemoragii, cauzate de scăderea numărului de trombocite (trombocitopenie)
    • Iritații cutanate, cauzate de depunerea de proteine anormale în piele (amiloidoză)
    • Umflarea picioarelor, cauzată de insuficiență renală sau cardiacă
    • Confuzie sau ceață cerebrală, cauzată de hipercalcemie, hipervâscozitate sanguină sau leziuni cerebrale
    • Tulburări de vedere, cauzate de hipervâscozitate sanguină, leziuni oculare sau nervoase
    • Macroglosie (limba umflată), cauzată de amiloidoză

Dacă ai oricare dintre aceste simptome, este recomandat să consulți un medic hematolog pentru a face investigații adecvate și a exclude alte posibile cauze.
Care sunt tipurile de analize necesare diagnosticării?
Diagnosticul de mielom multiplu este confirmat de medicul specialist după ce pacientul trece prin mai multe teste de laborator, care presupun analize de sânge, ale măduvei osoase și tehnici de explorare imagistică.
Analizele de sânge.
Acestea reprezintă un prim pas pentru depistarea bolii, fiind necesare pentru a afla numărul de leucocite, trombocite și eritrocite din sânge.
Electroforeza proteinelor.
Medicul solicită stabilirea concentrației de paraproteine (proteine M), care sunt prezente în sângele sau în urina a 98% dintre pacienții cu mielom multiplu.
Puncția măduvei osoase.
Analiza aceasta este importantă pentru că procentul prezenței de celule canceroase în măduva osoasă se poate situa între 10 și 100%.
Concret, mai întâi, specialistul efectuează o anestezie locală, apoi introduce un ac, cu ajutorul căruia extrage prin aspirație o probă lichidă din țesutul măduvei osoase din partea din spate a osului pelvian. Întreaga procedură durează doar câteva minute.
Biopsia de măduvă osoasă. este mai agresivă decât puncția, procedură explicată mai sus,
deoarece este recoltată o bucățică de os și de măduvă osoasă, dar rezultatul este mai precis.
Determinarea lanțurilor ușoare libere de imunoglobulină în ser.
Aceasta contribuie la stabilirea diagnosticului, dar oferă și informații privind dinamica bolii sau a răspunsului la tratament. Concentrația de lanțuri ușoare libere kappa și lambda poate fi aflată atât în sânge prin analizele de sânge cât și în urină prin examenul de urină sau în lichidul cefalorahidian prin analiza lichidului aflat în spațiul care înconjoară creierul și măduva spinării.
Investigații imagistice pentru evaluarea modificărilor osoase.
Pentru că mielomul multiplu poate deteriora oasele, sunt necesare teste imagistice, pentru a planifica metoda de tratament, dar și ulterior, pentru a monitoriza dacă și cât de mult a avansat boala.
Trebuie menționat că aceste teste menite să studieze scheletul pacientului sunt complet nedureroase. Medicul va analiza semnele de osteoporoză, fracturi mai vechi sau recente ori modificări ale structurii oaselor.
Scanare RMN și Computer Tomograf (CT) / PET-CT.
Dacă nu sunt înregistrate modificări osoase prin studierea scheletului, medicul ar putea lua decizia efectuării unor scanări RMN și CT. Tipul acesta de analize oferă o imagine mai clară a modificărilor patologice ale oaselor, mai ales pentru că pot fi detectate și leziuni osoase ce pot comprima măduva spinării.
Care sunt opțiunile de tratament pentru mielomul multiplu?
În ultimii ani, a crescut semnificativ numărul opțiunilor de terapii pentru pacienți, ceea ce a adus îmbunătățiri importante în ce privește calitatea vieții.
În funcție de mai mulți factori, medicul poate considera că este necesară o singură metodă sau o combinație de mai multe terapii.
Radioterapia este metoda care are drept țintă distrugerea celulelor canceroase prin iradiere. Procedura împiedică răspândirea bolii, fiind utilizată în special pentru tratarea anomaliilor osoase periculoase și dureroase sau când apare o excrescență pe os.
Chimioterapia presupune administrarea unor medicamente citotoxice, pentru a distruge celulele canceroase și pentru a opri diviziunea celulară.
Chimioterapia s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a răspândirii bolii la nivelul măduvei osoase la pacienții diagnosticați cu mielom multiplu. Celulele dăunătoare sunt distruse rapid, dar, în același timp, sunt afectate și celulele sănătoase – drept urmare, apar efecte adverse nedorite (anemie, diaree, vărsături, căderea părului etc.).
Corticosteroizi. cel mai frecvent utilizați pentru tratamentul mielomului multiplu sunt Prednisonul și dexametazona.

Transplantul de celule stem hematopoietice (autotransplant).

Chimioterapia cu doză crescută (mai eficientă decât chimioterapia clasică) distruge un mare procent de celule stem hematopoietice din măduva osoasă, de aceea transplantul de celule stem este recomandat după această formă de tratament.
Transplantul autolog înlocuiește celulele stem hematopoietice distruse cu unele care au fost recoltate de la pacient înainte de tratamentul cu chimioterapie (acest lucru se poate realiza în 90% dintre cazuri).
De fapt, această formă de transplant al propriilor celule stem este utilizată cel mai frecvent, mai ales pentru că sunt așteptate puține complicații, spre deosebire de transplantul de la un donator. După ce pacientul a primit propriile celule stem hematopoietice, măduva osoasă se va recupera, timp în care vor fi administrate antibiotice și transfuzii de sânge. Pentru a permite ca valorile din sânge „să revină la normal”, medicul va recomanda spitalizarea pentru 3 sau 4 săptămâni.

Inhibitori de proteazom
Proteazomul este un complex multiproteic responsabil de eliminarea proteinelor de care celula nu mai are nevoie, de altfel, este și numit „procesatorul de gunoi al celulei”. Dacă proteazomul nu-și mai face treaba, proteinele inutile care trebuie eliminate se acumulează în celulă, fapt care poate duce la distrugerea celulei.
Medicamentele care opresc „procesatorul de gunoi al celulei” sunt numite inhibitori de proteazom.
Medicamentele imunomodulatoare afectează sistemul imunitar al pacientului și inhibă formarea vaselor de sânge, prin urmare opresc aportul de substanțe nutritive la celulele de cancer din circulația sângelui.
Anticorpi monoclonali țintesc o anumită proteină aflată pe suprafața celulei de mielom și declanșează o serie de procese intracelulare și extracelulare care distrug direct celula canceroasă. Modul de operare al acestui tratament diferă complet de cel al inhibitorilor de proteazom sau al tratamentelor cu medicamente imunomodulatoare. De aceea, se pot obține rezultate excelente la pacienții care au încercat deja acele tratamente și nu au răspuns la metodele respective. Tratamentul cu anticorpi monoclonali este foarte bine tolerat de majoritatea pacienților și reacțiile adverse nedorite apar rar.
Inhibitorii HDAC țintesc ADN-ul celulelor de cancer și au rolul de a opri reproducerea lor.
Terapia de susținere este o parte importantă a recuperării, reduce simptomele și complicațiile. Include transfuzii de sânge, tratamentul cu bifosfonați care previn degradarea osoasă, factori de creștere, diuretice, antibiotice, administrarea intravenoasă de lichide, substanțe nutritive și imunoglobuline.
Din păcate, un pacient se poate confrunta cu diferite simptome neplăcute și cu diferite complicații care apar în urma tratamentului administrat. Este important ca pacientul să fie foarte atent la orice modificare observată pe parcursul tratamentului și să își anunțe medicul.
Pentru a ameliora efectele adverse, specialistul poate recomanda o terapie de susținere, care este formată dintr-un grup specific de medicamente sau din produse de nutriție ce au rol terapeutic. De asemenea, pot fi prescrise și antibiotice, pentru prevenirea unei infecții (sau pentru tratarea infecțiilor apărute). Dacă un pacient se confruntă frecvent cu infecții, el poate primi anticorpi nespecifici (imunoglobuline), pentru întărirea sistemului imunitar.
Medicul poate prescrie și un aport suplimentar de lichide, pentru a fi prevenită deshidratarea și insuficiența renală. În cazul anemiei, sunt prescrise medicamente care să stimuleze formarea eritrocitelor – uneori, este necesară o transfuzie de sânge.
Mai pot apărea și dureri osoase puternice, situație în care se poate lua decizia unei intervenții de ortopedie. Procedura va îmbunătăți mobilitatea și va ameliora durerile.

Cum este stabilit tratamentul?
În stabilirea tratamentului adecvat pentru pacient, medicul va ține cont de mai multe criterii importante:
• stadiul și agresivitatea bolii;
• posibile scheme anterioare de tratament care au fost mai mult sau mai puțin eficace;
• starea generală a pacientului și problemele medicale existente;
• vârsta;
• stilul de viață personal;
• prioritățile în viață, dorințe și planuri;
• rezultatul examenelor diagnostice;
• rezultatul analizelor de laborator.

Tratamentul pentru mielomul multiplu are succes pentru majoritatea pacienților, dar această boală are tendința de a reveni (recidiva). De aceea, obiectivul medicilor este să prevină recidiva, să reducă complicațiile și să prelungească durata vieții pacienților. Un nou tratament trebuie inițiat dacă boala revine.

Câteva sfaturi practice
Oboseala este un simptom frecvent al acestei boli și poate fi o reacție adversă a unora dintre tratamente. Pacientul trebuie să comunice medicului dacă se simte obosit, pentru că aceasta poate fi semn de anemie, care poate fi tratată.
Pentru reducerea oboselii ajută un regim alimentar echilibrat cu alimente cu conținut crescut de fier, hidratare bună, somn suficient, exerciții fizice ușoare în fiecare zi (atenție la fragilitatea osoasă), rutină zilnică – planificați ora de culcare și trezire, activitățile zilnice și alocați perioade de odihnă în timpul zilei.
Riscul de infecție.
Mielomul multiplu slăbește sistemul imunitar. Pacientul poate constata că face mai multe infecții și acestea durează mai mult timp, caz în care trebuie să anunțe medicul. Semnele de infecție includ o temperatură crescută (peste 38 de grade Celsius), senzație de febrilitate și stare de rău, tremurat, erupție, tuse sau durere în gât, diaree, înroșire sau umflare în jurul unei răni.Pentru a reduce riscul de infecție, ajută o igienă corectă (spălați-vă frecvent pe mâini, evitați să vă atingeți gura, nasul și ochii, utilizați gel de mâini pe bază de alcool). De asemenea, încercați să păstrați distanța față de orice persoană care a suferit recent de o boală infecțioasă. Purtați mască în spațiile aglomerate.
Echipamente și modificări minore la domiciliu.

Este dificil deja să urcați pe scări? A devenit greu să faceți un duș?

Toate acestea pot fi gestionate. Există echipamente speciale
disponibile pe piață, iar domiciliul dumneavoastră poate fi adaptat la noua situație. Există companii specializate care oferă o gamă largă de instrumente și echipamente utilizabile: lift pentru fotoliu rulant, accesorii de baie și duș, duș cu loc de șezut, toalete pentru persoane cu dizabilități, paturi pentru persoane cu dizabilități cu saltele adaptate special. Întrebați medicul despre posibilitățile de închiriere (de exemplu cârje, fotolii rulante).
Alimentația echilibrată este foarte importantă pentru pacientul diagnosticat cu mielom multiplu, pentru că organismul are nevoie de toate substanțele nutritive pentru a funcționa în mod adecvat. Este nevoie de carbohidrați, grăsimi, proteine, vitamine, minerale, fibre și apă.
Câteva sfaturi utile:
• Consumați mai multe cereale, leguminoase, legume și fructe.
• Limitați consumul de grăsimi, alegeți grăsimi de calitate (exemplu: ulei de măsline, avocado, nuci, pește gras).
• Consumați multă apă în fiecare zi.
• Reduceți consumul de sare.
• Reduceți sau eliminați alcoolul.


Unele tratamente vă pot modifica gustul și pofta de mâncare. În acest caz, poate fi de ajutor să consumați porții mici o dată la 2-3 ore, până ce vă simțiți mai bine. Dacă aveți poftă de mâncare redusă, o asistentă medicală sau un medic nutriționist vă pot recomanda băuturi cu suplimente alimentare pentru a fi consumate între mese.
Stilul de viață sănătos în mielomul multiplu este important pentru a preveni complicațiile, a reduce efectele secundare ale tratamentului și a îmbunătăți calitatea vieții. Unele dintre recomandările generale pentru un stil de viață sănătos în mielomul multiplu sunt:
• Mențineți o alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și acizi grași omega-3. Evitați alimentele procesate, grase, prăjite, sărate sau zaharoase.
Hidratați-vă suficient și limitați consumul de alcool și cafea.
• Faceți mișcare regulat, în funcție de nivelul dumneavoastră de energie și de recomandările medicului. Activitatea fizică vă ajută să preveniți pierderea masei musculare și osoase, să îmbunătățiți circulația sângelui, să reduceți stresul și să vă mențineți greutatea optimă (mersul pe jos este cel mai la îndemână).
• Odihniți-vă suficient, respectând un program regulat de somn și evitând factorii care vă pot perturba odihna (lumina,zgomotul, ecranele etc.). Somnul de calitate vă ajută să vă refaceți după tratament, să vă reglați hormonii și să vă mențineți starea de bine.
• Evitați expunerea la soare, care poate agrava deshidratarea și hipercalcemia. Purtați haine lejere, din fibre naturale, care să vă protejeze pielea. Folosiți o cremă cu factor de protecție solară ridicat și o pălărie sau o șapcă. Hidratați-vă bine și evitați orele de vârf ale soarelui (10-16).
• Renunțați la fumat, care poate crește riscul de infecții respiratorii, de tromboză sau de alte tipuri de cancer.
Fumatul poate interfera și cu eficacitatea tratamentului sau poate crește efectele secundare ale acestuia.
• Evitați contactul cu persoane bolnave, care pot transmite infecții virale sau bacteriene. Spălați-vă des pe mâini cu apă și săpun sau folosiți un dezinfectant pe bază de alcool. Evitați aglomerațiile (purtați mască) și locurile închise și slab ventilate. Respectați schema de vaccinare recomandată de medic.
• Gestionați-vă stresul, care poate afecta sistemul imunitar și starea emoțională. Căutați modalități să vă relaxați și să vă distrați, cum ar fi meditația, yoga, hobby-urile, muzica sau lectura. Cereți ajutor psihologic dacă vă confruntați cu anxietate, depresie sau alte tulburări emoționale.
• Mențineți un dialog deschis cu medicul, care vă poate oferi sfaturi personalizate în funcție de stadiul bolii, de tratamentul urmat și de starea dumneavoastră generală.

Informați-l despre orice simptom nou sau agravat, despre orice reacție adversă la tratament sau despre orice altă problemă de sănătate pe care o aveți.
Aceste recomandări nu înlocuiesc consultul medical și pot varia în funcție de fiecare pacient în parte. Este important să urmați indicațiile medicului și să îi adresați orice întrebare legată de stilul dumneavoastră de viață în mielomul multiplu.

 

Surse:

Întrebări frecvente


https://www.janssenwithme.ro/ro-ro/afectiuni/mielomul-multiplu/tratament/
optiuni-de-tratament/optiuni-de-tratament

 

Contacte utile:
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România
fabc.ro
contact@fabc.ro
021 253 0591
Societatea Română de Transplant Medular
transplantmedular.ro
office@transplantmedular.ro
Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice
registru-celule-stem.ro
office@rndvcsh.ro
021 201 8800