Acum aproximativ 200 de ani, în România, era descoperit telurul, într-o mină de aur de lângă Zlatna, în Munţii Apuseni. Telurul se găsește numai în combinație cu aur și argint. România a fost una dintre puținele țări din lume care a avut uzine capabile să producă și să exporte telur. Povestea metalului rar, la noi în țară, este uimitoare. 

 

Povestea elementului chimic aflat în tabelul lui Mendeelev începe prin secolului al XVIII-lea, când un cioban pe nume Ion Armindean, a găsit lângă Zlatna, în Fața Băii, lângă minele din Săcărâmb (actualul județ Hunedoara), un nou zăcământ mineral care conținea aur. Vestea a ajuns la urechile autorităților de la Oficiul Minier Zlatna, care au dat startul activităților de exploatare a prețiosului minereu.

Minereul extras din perimetrele Munților Apuseni, din zona “Certej-Săcărâmb”, Zlatna și “Roșia Montană-Bucium” era prelucrat la uzina de la Baia Mare. În anii ’70, vârful producției de telur a fost atins în țara noastră, fiind utilizat în metalurgie, la fabricarea componentelor din industria auto și altele.

Din nămolul de electroliză provenit de la EM Zlatna și transportat la Baia Mare, România scotea anual  în timpul lui Ceauşescu cca. 10 tone de telur, cantitate care reprezenta aproape 10% din necesarul mondial de la acea vreme şi care era exportat pe sume de bani considerabile.

Azi, România, alături de Suedia, sunt singurele țări din Europa cu rezerve naturale în domeniu.

În afară de Transilvania, telurul se mai găseşte în cantităţi mai semnificative în SUA (Colorado), Australia, Canada, China. Dar România a cedat zonele de exploatare canadienilor de la Deva Gold și Roșia Montana Corporation.

Bombele atomice, învelite în telur

Telurul este un element rar, iar conţinutul din acest nemetal al scoarţei terestre este de 1·10−7 la sută.  Învelișurile primelor bombe detonate de americani asupra localităților Hiroshima și Nagasaki au fost fabricate de telur, având o rezistență excepțională. Telurul elementar se foloseşte la obţinerea de aliaje, în industria oţelului, în industria cablurilor de plumb (unde are rolul de a mări rezistenţa şi elasticitatea lor), la vulcanizarea cauciucului, în industria sticlei şi în industria ceramică.

Combinaţii de telur se folosesc în fotografie şi ca adaosuri la motorină, deoarece accelerează arderea în motoarele cu explozie. Mai are întrebuinţări în industria energetică (dispozitivele termoelectrice),colorarea sticlei şi a plasticului, aliaje metalice (datorită ductilităţii sale),fabricare de panouri solare şi semiconductori, învelişul primei bombe atomice a fost realizat din telur,giganți ai industriei mondiale precum lntel sau Samsung au început să fabrice componente IT și pentru telefonia mobilă din telur.

România nu mai are uzine pentru prelucrarea telurului

Uzinei de la Baia Mare și-a închis porțile în anul 1992, pe motivul reducerii activității miniere.

Aceasta a fost privatizată, ajungând o ruină.

În prezent, România nu mai are uzine capabile să prelucreze acest nemetal rar.

Mina Zlatna, unde omul a făcut cunoștință prima dată cu acest element chimic, a fost și închisă în anul 2004, tot pe un motiv de genul ”nerentabilă”, în urma unor lucrări de ecologizare în valoare de peste 4 milioane de euro, bani puşi la dispoziţie de Banca Mondială. Iar foștii lucrători  sunt de părere că mineritul ar fi putut continua.

În 2013, Comisia Europeană a clasat telurul ca ”material critic”, adică foarte valoros şi greu de obţinut, în contextul creşterii cererii în industria energetică, aero-spaţială, militară şi  IT.

Necesarul anual de telur este de 500 de tone, iar estimările arată că în anul 2020 cererea s-ar putea dubla.